La noi există o foarte mare diversitate de tipuri de cafele. Am observat că există o mare diferență între calitatea conținutului de cafea din pachetele ce se vând la noi și cele identice ca ambalaj, dar care se vând în Italia, Franța, Belgia sau Germania. Am comparat și m-am convins.
Totul a pornit de la necesitatea de a cumpăra un pachet de cafea ff scumpă de la noi să servesc un musafir de vază, undeva prin anul 2000. S-a dus secretara și a cumpărat un pachet. A dat o groază de bani pe el. Când să-l desfacă, conținutul nici pe departe nu mirosea a cafea, ci a clei de oase pentru baițul de la tâmplari. A mers la chioșc și i s-a dat banii imediat. De atunci nu am mai cumpărat cafea de pe plaiurile noastre cele mioritice, mai ales că am văzut și cum se ambala în vid pachete de cafea. Tocmai când eram acolo, am văzut cum au căzut boabe de cafea pe jos. Muncitoarea a luat o mătură și un făraș. A adunat cu mătura boabele pe făraș, diupă care le-a aruncat direct și fără vreo reținere că erau niște străini în hală, în mașina de ambalat.
Nu mai vreau să spun nimic despre ce se întâmplă cu cafeaua în vrac sau măcinată. Producătorul, dar și vânzătorul au un nivel de inventivitate debordant, făcând orice ghidușie pentru a trage un profit, posibil numai prin vânzarea la un preț de calitatea a I-a a cafelei de calitatea a X-a.
Nici nu mă miră că multe țări foste comuniste au ridicat problema diferenței de calitate dintre produsele similare vândute în Vest și cele vândute în est. cafeaua nu face excepție.
Morala: cine vrea cafea bună, când merge în Vest, să-și ia de acolo câteva pachete și-i va fi excelent.
(22 martie 2018)
