Cafeaua de la D20

În Calea Dorobanților din București la numărul 20 se aflp o cafenea zic eu numită D20.

Cafeaua la ei este de nota 8,50 pentru că:

- sortimentul este  de .........10

- servirea este de.................10

- calitatea produsului............7

- ambientul...........................7

- zahărul...............................7

- diversitatea.......................10

------------------------------------

Media.............................. 8,50
Acum când există foarte multe cafenele nu am să înțeleg niciodată de ce oamenii nu sunt preocupați să facă lucrurile la standarde înalte. Cafeaua este bună, dar nu este de cea mai bună calitate. Servirea este excelentă, numai că zahărul era de un singur tip, când alte cafenele oferă plic cu zahăr alb, zahăr brun și a apărut și îndulcitorul ca al treilea plic. Aici pentru îndulcitor este o chestie din care se servește tot poporul, iar pastilele mi-au creat senzația că sunt rupte la jumătate, ceea ce dă foarte rău.
Aș fi apreciat foarte mult dacă aș fi auzit aparatul care râșnește cafeaua, dacă ar fi fost o cafea cu un gust special, altul decât ceea ce știu eu la cafenelele obișnuite, mai ales că localul este în buricul târgului. Probabil că managementul mai are de lucrat. Este acolo zona unde foștii locatari mi-au adus insatisfacții prin ceea ce au făcut folosind surogatele lor de doi bani la preț de 40 de ori mai mare. Credeam că am dat lovitura. A fost bine, dar nu foarte bine. Cafeaua de la D20 de pe calea Dorobanților nr. 20 este bună, răspunde cerințelor, dar mai are mult până la a fi foarte bună. Este o cafea comună de parcă ar fi făcută din pastile. Mă așteptam la altceva.

(21 septembrie 2017)

O cafea la Ceaunu'Crăpat

Restaurantul este situat pe strada Thomas Masaryk la nr 7 în sectorul 2 și se vine din C.A. Rosetti. Cafeaua este de nota 8,50.

gust     ...........10
densitate..........7
prezentare...... 10
calitate.............7
zahărul ...........7
cantitatea  .......10
-------------------
Media....... 8,50











(21 septembrie 2017)

Pitești coffee

Pitești coffee sau cafeaua de Pitești nu se găsește în nicio cafenea din Pitești sau de pe aiurea, ci este cafeaua pe care eu o fac după o rețetă a mea, iar eu sunt din Pitești. Dacă nu mi-am zis Ion Ivan-Pitești, am dat denumirea orașului meu natal unei cafele, foarte bune, zic eu. Rețeta este pentru o cească măricică de cafea.

- Se pune o ceașcă și jumătate de apă în ibric.

- Ibricul se pune pe aragaz, la fiert.

- Se ia cafea Carte Noire;

- Când apa clocotește se ia ibricul de pe foc.

- Se pun 4 lingurițe cu vârf de cafea în apă.

- Se mai pune ibricul pe flacără până cafeaua are tendința să dea în clocot.

- Se retrage ibricul și se așteaptă până se liniștește cafeaua.

- Se pune 1/2 linguriță de Ness Cafe în ibric. Se mestecă.

- Se pune ibricul din nou pe foc și se așteaptă până este aproape să dea în clocot.

- Se retrage ibricul de pe aragaz. Se presară un praf de cafea din pungă.

- Se amestecă totul și se lasă să se liniștească.

- Se servește fierbinte în ceașcă. Cine vrea strecoară.

Această cafea este destul de tare și din cauza Ness-ului, dar gustul este fabulos. Trebuie făcute mai multe încercări pentru a realiza compoziția perfectă pentru că ideia de ceașcă măricică este relatică, eu nu am măsurat niciodată câți mililitri de apă încap în ceașca pe care o folosesc și nici nu voi face vreodată o astfel de măsurătoare. Tocmai acesta este farmecul și secretul reușitei în a prepara o cafea de Pitești adevărată. Pitești coffee este invenția mea sau descoperirea mea probabil cum și roata a mai fost reinventată de alții. . Nu exclud ca să fi fost preparată și de alții, dar eu o fac de dinainte de Revoluție, pe când Internet nu exista și sunt îndreptățit s-o numesc inventie independentă sau simultană, pur și simplu. Nu vreau s-o brevetez, ci doar i-am dat un nume.

(18 septembrie 2017)

Nechezolul de altădată

Nu am fost băutor de cafea oarecare, ci numai de cafea de calitate. N-am băut niciodată nechezol, deci nu știu:

- din ce era făcut;

- ce gust avea;

- cât costa;

- cum se prepara;

- ce simțeai când îl beai;

- ce efecte avea;

- cât de bun era.

Știu numai că procuram cafea Alvorada, Mocca sau Wienner și o drămuiam nu prin a dilua produsul finit și preparând mult mai rar, dar când făceaqm o cafea, era carea, nu jucărie. Știu persoane care din motive medicale zic ele, amestecă boabele de cafea cu boabe de năut prăjit și fac un amestec despre care spun că este foarte sănătos. Când aud de o astfel de compoziție, privesc cu tristețe ceașca cu cafeaua care îmi este pusă în fașă, dar nu mă ating de ea. La mine calitatea contează 100%.

(17 septembrie 2017)

Un banc

Un tip merge la o cafenea.

- Bună ziua.

- Bună, răspunde cel de la tejghea.

- Zaț aveți? Întreabă clientul.

- Da, avem.

- Vreau și eu un kilogram. Zice clientul.

- Desigur. Răspunde cel de la tejghea. Cântărește șilogramul. Clentul plătește.

- Mai aveți zaț? Întreabă din nou clientul.

- Da mai avem.

- Mai vreau un kilogram. Zice clientul.

Vînzătorul cântărește, împachetează și oferă punga clientului. Acesta uitându-se la el îl întreabă:

- Zaț mai aveți?

- Da, mai avem.

- Mai dați-mi un kilogram.

I se cântărește, i se împachetează. Clentul plătește.

- Mai aveți zaț?

- Nu. A răspuns cel de la tejghea.

- Atunci, vă rog, faceți-mi și mie o cafea.

(18 septembrie 2017)

Cafeaua de la Torna Fratre

Torna Fratre este un restaurant situat pe strada Tunari nr. 34 sector 2 din București tradițional românesc. Acolo se bea o cafea exact cum scrie la carte din punct de vedere calitativ, iar personalul are clasă și în a o prepara, dar și în a o servi. Nota 9,50 și ori ce câte ori ajung acolo, comand și o cafea că bună mai este!

(17 septembrie 2017)

Marele maestru al cafelei dr. PĂUNESCU

Doctorul PĂUNESCU era un amestru al cafelei pentru că el:

- cumpăra cafea crudă de mai multe sortimente;

- prăjea fiecare sortiment după o regulă a sa;

- construia amestecuri speciale și secrete;

- dezvolta procese de preparare a cafelei fără spectatori;

- cafeaua o prepara pe aragaz la o anumită temperatură;

- cu datul în clocot avea o formulă secretă;

- zicea că rostea și descântece când prepara cafeaua;

- servea cafeaua nu oricând, ci la un moment anume;

- avea ustensile speciale de preparare a cafelei.

Sunt sigur că nu am mai băut o cafea mai specială așa cum era cafeaua făcută de doctorul PĂUNESCU, unul dintre cei mai mari diagnosticieni pe care i-am cunoscut. N-am avut niciodată curajul să cumpăr sortimente de cafea și să-mi fac eu amestecuri personalizate, iar despre prăjitul cafelei în casă nici nu ar avea cum să fie vorba, căci aici trebuie talent, intuiție și măiestrie.

(17 septembrie 2017)

Greek coffee

Până în 1997 când am vizitat pentru prima dată Grecia nu am știut că există cafeaua grecească, adică Greek coffee.

Am fost surprins să constat diferențe privind:

- culoarea care este ceva mai deschisă;

- parfumul, care este inconfundabil;

- granulația, fiind măcinată foarte fin;

- modul de preparare;

- modul de servire;
- ceștile au o altă formă;

- abundența care dă densitatea;

- faptul că este cu mult mai dulce de cât știm la orice cafea.

Ori de câte ori am vizitat Grecia am băut cafea la ei în cafenele. Ori de câte ori am vizitat Grecia mi-am cumpărat câteva de pachete de cafea grecească.

Tot prin 1997, de Paști am avut ocazia să stau la o familie de prieteni greci și soțul, capul de familie m-a invitat să mergem la o cafenea. Acolo vin numai bărbații maturi. Tinerii nu au ce căuta acolo. Se bea cafea, se discută, se citește ziarul. Sunt numai oameni de vârste respectabile care am văzut cum își savurează cafelele cu înghițituri foarte mici și în liniște. 

Merită întotdeauna o experiență în a savura o cafea pentru oricine este sub cerul albastru al Eladei!

(17 septembrie 2017)

Cum se fură la prepararea cafelei

Așa cum se trișează în dragoste, tot așa se trișează la prepararea cafelei, căci dacă în dragoste există 1.000 de moduri de a trișa, tot așa și la făcutul cafelei există tot atâtea moduri de a trișa, adică mai corect, de a-l fura pe client. Am identificat mai multe furturi la cei ce nu-și respectă clienții și anume:

- furtul la calitatea cafelei, ceea ce înseamnă că una zic că pun și ei folosesc cafea de laitate proastă;

- furtul ca cantitatea cafelei, în ideia că pun mult mai puțină cafea în raport cu apa folosită;

- furtul la durata de fierbere în ideia că nu fierb cafeaua cât trebuie;

- furtul la cantitatea de cafea atunci când pun o cantitate cu mult mai mică decât cea plătită;

- furtul la zahăr, când nu pun decât un pliculeș;

- furtul la lapte cînd nu pun caserolă de lapte pe farfurioară;

- furtul când zice că este cafea proaspăt măcinată și făcută de ei, dar de fapt e de la plic.
Cum se fură la prepararea cafelei nu e greu de imaginat pentru că la cafea materiile prime sunt puține, iar procesul de producție este simplu. Dacă se ia orice rețetă de cafea, a nu respecta ceva de acolo înseamnă a fura și din nimic nu are cum să iasă altceva decât tot un nimic, nici mai mic și nici mai mare, nici mai frumos, nici mai urât, dar întotdeauna deloc îmbietpr.

Eu știu că nu există hoț deștept, iar cei care sunt hoți și s-au direcționat spre a vinde cafea preparată de ei sunt hoți cu nivelul de prostie foarte ridicat, deci greșelile lor sunt flagrante și foarte ușor de depistat, căci cafeaua din care s-au furat foarte multe nu este o cafea prostă, ci o cafea foarte prostă, care în comparație cu spălătura de vase este pe locul al doilea.

(17 septembrie 2017)

Ce înseamnă o cafea foarte bună

Ce înseamnă o cafea foarte bună nu este greu de definit, pentru că fiecare dintre noi are noțiunea de lucru bun cum tot așa știm fiecare ce este acela un lucru prost de care fugim, fugim și iar fugim fără a mai privi în urmă ca atunci când ceva îngrozitor ne sperie.

O cafea bună este aceea care este pe gustul fiecăruia dintre noi. Adică să aibă acel parfum care ne place nouă foarte mult atunci când este adusă ceașca și aburul îl împrăștie în fața noastră.

O cafea bună este aceea care are tăria pe care ne-o dorim, o suportăm și ne face să ne simțim excelent câteva ore după ce am băut-o, adică ne dă o stare de bine.

O cafea bună este aceea care nu este îndulcită și nici nu are zahărul pus, lăsându-ne pe fiecare din noi să facem alegerea potrivită, după gustul fiecăruia dintre noi.

O cafea bună este aceea care este făcută din cafea de cea mai bună calitate măcinată proaspăt sau păstrată în condiții speciale pentru a nu-și pierde nici din tărie, nici din parfum.

O cafea bună este aceea care este făcută respectând o rețetă ce prevede tipul de cafea, cantitatea de cafea, proporția cafea-apă, durata de fierbere și succesiunea operațiilor în proces.

O cafea bună este aceea care atunci când este făcută, cel ce o prepară se gândește la plăcerea cu care clientul său o va degusta și va dori să revină la acea cafenea ori de câte ori trece prin fața ei.

O cafea bună este aceea care este servită într-o ceașcă curată, pe o farfurioară curată, având alături o linguriță curată și pliculețe de zahăr alb, respectiv, zahăr brun și un pliculeț de îndulcitor.

O cafea bună este aceea care răspunde standardului fiecăruia dintre noi și fiecare dintre noi nu se simte nici păcălit și nici considerat prost de cel care a preparat-o, adică suntem tratați cu respect.

(17 septembrie 2017)

Ce înseamnă o cafea proastă

O cafea proastă este o cafea proastă, dar se deosebește de o cafea bună pentru că:
- seamănă cu o lătură;
- nu are gust;
- nu are miros de cafea;
- se vede lingurița pe fundul ceștii;
- e servită neglijent;
- nu este tare;
- nu are nici gust de cafea;
- este pus zahărul în ea;
- e făcută la cazan;
- nu e bine măcinată cafeaua;
- e numai zaț în ea;
- cafeaua nu e fiartă suficient;
- nu e servită cu laptele lângă ea;
- e de la pliculeț în restaurant;
- are un preț dezamăgitor de mare;
- frișca e de la tub;
- pișcoțelul e mucegăit;
- ciocolata din pachețel e sfărâmată,
- e servită în scârbă.
Cei ce fac cafele proaste sunt ei înșiși niște proști, pentru că numai un prost:
- se gândește numai la el;
- are gândul de a-l păcăli pe client;
- nu se respectă pe el;
- nu-și respectă clientul;
- nu știe să prepare o cafea;
- alege prost numai materii prime ieftine;
- face economii unde nu trebuie;
- nu respectă nicio rețetă ci nu știe niciuna;
- este cu capul în nori;
- își controlează buzunarul să vadă ce i-a ieșit din hoția practicată.
Nu am văzut niciodată un tip care prepară cafea și care din privire este inteligent să facă o treabă proastă, care să te facă să-ți fie scîrbă și să nu mai dai pe acolo niciodată.
Nu am văzut niciodată o tipă care prepară cafea și care din privire este inteligentă să facă o treabă proastă, care să te facă să-ți fie scîrbă și să nu mai dai pe acolo niciodată.
Nenorocirea este că am văzut în cafenelele frecventate destul de mulți proști care se vedea de la o poștă că nu știu să țină punga de cafea, ibricul, ceașca și farfurioara sau lingurița, iar la servire îți varsă cafeaua în poală. Ei nu vor ști niciodată să facă o cafea bună.

(17 septembrie 2017)

Cafea Segafredo pe aeroportul Otopeni

Cafeaua Segafredo de pe aeroportul Otopeni de la Sosiri este de nota 10(zece) pentru că:

- e făcută meseriaș;

- are tot ce trebuie;

- calitatea e calitate;

- prețul e corelat cu calitatea;

- servirea este impecabilă;

- prezentarea e excelentă;

- gustul, ce gust fain!

Este foarte important ca acolo unde se servește cafeaua să existe un concept bine definit și proceduri pe care oamenii le stăpânesc bine, dar le aplică foarte bine mereu la aceleași standarde. Numai în acest fel cineva care bea o cafea acolo la cafeneaua Segafredo de la Otopeni, când mai are și o altă ocazie repetă figura, căci data precedentă a fost încâtntat.

(17 septembrie 2017)

Cafea Gloria Jean's pe aeroportul Otopeni

Știindu-se că acolo lumea vine sau pleacă și mai ales că tot poporul se grăbește, am sesizat o abordare neglijentă a afacerii de laGloria Jean's de pe aeroportul Otopeni. Calitatea lasă de dorit. Cantitatea lasă de dorit. Prețul este exorbitant dacă e raportat la cantitate și mai ales la calitate. Nota este 4 (patru). Era bine dacă acolo puneau un automat de cafea, căci condițiile nu diferă deloc.

(17 septembrie 2017)

Cafea la Segafredo pe Nerva Traian

În Nerva Traian foarte aproape de intersecția cu Calea Dudești, se află cafeneaua Segafredo, care din start se deosebește de toate celelalte unde cafeaua se servește:

- la farfurioară și ceașcă inscripționate;

- cu linguriță de inox;

- cu trei pachețele inscripționate;

- în atmosferă de relaxare;

- respectând procesul de realizare;

- în sortimentul dorit;

- prompt.

Florile din micuțele vaze sunt naturale.

Apreciez eleganța și calitatea. Nota 9,75. Cei ce se respectă și funcționează la standarde ridicate oferă exact ceea ce trebuie, în ideia ca omul să aleagă. În cazul de față, cele trei pliculețe conțin zahăr alb, zahăr brum și respectiv, îndulcitor. Densitatea, designul conținutului ceștii crează o atmosferă în sine, ceea ce este de apreciat, mai ales că acum ți se pare nefiresc să nu apară un model din combinația spumei de lapte cu cafeaua la suprafața conținutului ceștii. La o cafea apreciez tăria, parfumul, densitatea dar și prezentarea.

(17 septembrie 2017)

Afară-i vopsit gardul

Sunt multe cafenele în București și chiar unele se respectă. Altele au niște reclame cu illy, cu lavazza sau mai știu eu ce brand de cafea, iar eu am mari temeri că există concordanță între ce este scris afară și ce este în ceașca din fața mea, deși prețul este strict legat de ce scrie afară.

Un singur loc am văzut în Europa unde scria illy și se bea cafea illy cu adevărat. La o vizită peste an, nu l-am mai găsit, că dăduse faliment. Însemna că și acolo oamenii doreau calitate, dar doreau preț mic. N-ai cum să reziți să faci o cafea de super-calitate la preț mic, din cafea unde recipientul costă 10 euro și să mai și respecți 100% rețeta.

Nu fac procese de intenție nimănui, dar dacă vreau să beau o cafea illy adevărată, cumpăr din Italia sau din Franța sau din Germania cutii cu cafeaua illy de care vreau eu și prepar ca la carte la mine acasă, că nu voi fi nebun să pun în cutia de illy cafea de proastă calitate și să mă fac că beau illy. În rest consider o glumă toate cafenelele care au acel semn de illy luminos afară, căci în ceea ce privește cafelele sunt cazuri în care îi tratez ca atunci când nu mai am încredere în umbra mea.

Noi avem vorba: afară-i vopsit gardul și-năuntru-i leopardul. Deci falsificarea cafelei este o realitate.

(16 septembrie 2017)

Cafea Lavazza pe aeroportul Otopeni

Cafea Lavazza pe aeroportul Otopeni se bea undeva la plecări, în partea dreaptă, într-un spațiu generos. Dacă ei pun cafea Lavazza nu știu, dar OPC dacă le-ar face o vizită probabil vom afla surprize.
Despre această cafenea am două tipuri de a o caracteriza. Una legată de cafea, unde nota acordată este 10 și alta legată de o puștoaică al cărui comportament a fost incalificabil. Am comandat cu cappuccino făcut cu cafea Lavazza. Mi-a fost adus. Aveam suficient timp înainte de a face check-in-ul la KLM. Mi-am băut tacticos cafeaua. I-am dat unei tinere 0 hârtie de 50 de lei, deși cafeaua mea făcea cam 24 sau 25 lei. Femeia a plecat și dusă a fost. M-a furat de 25 de lei. Discuția mea cu cel de la bar nu a dus la niciun rezultat, ceea ce însemna că erau complici. Dacă pentru cafea am acordat nota 9, pentru ceea ce mi-a făcut tinerica aceea hoață, acord -100, deci nota lor este -91, ceea ce înseamnă că trebuie:

- bani potriviți;

- cerut restul pe loc;

- reclamat la poliție;

- spus clar ce este acolo;

- trimis OPC.

Nu este prima femeie hoață pe care am întâlnit-o în relația mea cu comerțul mioritic, căci toate femeile mizează că pleci și că n-ai timp să te ocupi de hoția lor. Un lucru este cert: voi bea cafeluța în incinta aeroportului, după ce trec de control și plătesc cu cardul. Mi-e frică deja, căci deși prețurrile sunt inumae în aeroport, mai găsești și hoți de doi bani ca acea muiere stupidă, lacomă și proastă.

(16 septembrie 2017)

Cafea de la Gloria Jean's pe Bd, Unirii

Cafeneaua de pe bd. Unirii 56 este la intersecția bd. Unirii cu str. Nerva Traian. Îmi este foarte ușor să ajung aici sâmbăta sau duminica dimineața căci vin și la târgul de legume de peste drum. Standardul lor este foarte bun la produse. Sunt civilizați și am și abonament la ei, deși fidelitatea în Ro este total diferită de a celor din alte țări. Cred că igiena closetului ar merita mult mai multă atenție, căci este un detaliu. În Ro nu prea există o abordare ca lumea la acest capitol, dar la o cafenea cu ștaif se impune.

dacă n-ar fi problema cu closetul le-aș fi dat 9,75 căci mi se par mai ceva decât cei de la Romană, dar le acord nota 8,50 și mai au de muncă la acel capitol.

(16 septembrie 2017)

Cafea Gloria Jean's pe bd. Dacia

Cafeneaua de pe bulevardul Dacia nr 26 este un loc din București unde se bea om cafea foarte bună, făcută exact la standardele acestui brand.

Ori de câte ori am fost am văzut:

- profesionalism;

- curățenie;

- calitate;

- operativitate;

- disciplină.

Per total, pentru ceea ce oferă Gloria Jean's, aici în această locație nota 9,50 este corectă în raport cu ce văd eu despre o cafea din toate punctele de vedere.

(16 septembrie 2017)

Cafeaua vieneză pe Dâmbovița

Deși am fost de nenumărate ori la Viena și am băut tot de nenumărate ori cafea, n-am auzit să existe o chestie cu numele de cafea vieneză. Pe Bd. Decebal pe unde era Spring Time, era o cafenea și mi s-a propus o cafea vieneză. Când a venit băiatul să o aducă, am avut surpriza să constat că era:

- o ceașcă mică pe o farfurie;

- nu era zahăr lângă ceașcă;

- nu era nici linguriță;

- în ceașcă era un moț de frișcă de tub scârboasă;

- cu o hârtie am scos porcăria aia de frișcă și am fleoșcăit-o pe farfurie;

- a mai rămas un strop de așa-zisă cafea, care era o spălătură de vase;

- prețul a fost astronomic.

Deci acolo n-am mai călcat niciodată că erau niște hoți proști, dacă erau în stare să facă o asemenea mizerie. După un timp au falimentat. Bănuiesc că și alții erau nemulțumiți acolo și omul nemulțumit nu mai calcă și a doua oară decât numai dacă are probleme cu capul și e masochist.

O rețetă de cafea vieneză se găsește pe Internet, dar în cafenelele vieneze, chiar cu ștaif, nu se bea așa ceva, ci cu totul alte tipuri de cafea, oricum cu mult mai bune și mai bărbătești.

(16 septembrie 2017)

O cafeluță la FLORESCU

Deși am văzut la televizor și am auzit multe despre marele Gheorghe FLORESCU, maestrul cafelei și autor al unei cărți intitulată Confesiunile unui cafegiu, într-o zi de iulie am ajuns cu bunul meu coleg

Claudiu HERȚELIE la cafeneaua Avedis Carabelaian, din Bd. Hristo Botev 10, unde am solicitat să ni se recomande o cafea bună. O doamnă de acolo ne--a făcut recomandarea și ne-a dat detalii despre compoziția amestecului de cafea și mai ales despre modul de preparare. A fost ceva delicios, fără zahăr, fără lapte așa cum fac în alte cazuri. Am savurat cafeaua exact ala cum se face. A fost o cafea de nota 10. Maestrul Gheorghe FLORESCU era acolo și m-a încântat și el cu descrierea unei cafele foarte pretențioase, cu cost de 140 lei pe suta de grame. Ce frumos miroase la Gheorghe FLORESCU în magazin.

Acolo este și un set de cărți de vânzare. Nu am achiziționat niciuna dintre ele pentru că mi-am propus să revin și abia atunci voi face acest lucru. Dacă aș fi cumpărat și o carte, cu siguranță nu mi-aș mai fi propus să revin să-mi dea maestrul cafegiu Gheorghe FLORESCU un autograf și să beau o cafea.

(16 septembrie 2017)

Cafeluța la nisip

Pe vremea lui Ceaușescu, atunci când se mai găseau în alimentare produse din carne, în cafenele se bea cafea nu nechezol, la o cafenea din Mamaia am băut cafea la nisip. În București am mai băut acum vreo 10 ani cafea la nisip la  restaurantul turcesc Golden Falcon de pe Hristo Botev 18-20.

Oriunde am mai mers să beau o cafea la nisip se uitau cei din local ca la felul 14. Regret, dar simt uneori nevoia să mă dedulcesc la o asemenea delicatesă.

Mi-am cumpărat ustensilele să-mi fac acasă acum 5 ani dar sper să găsesc o cafenea unde să beau o cafea la nisip. Nu disper. Sunt optimist.

(16 septembrie 2017)

Cappuccino la pliculeț

În toate supermarketurile de la noi există pliculețe cu cafea pentru prepararea de cappuccino, care prin vremurile de nu prea mult timp apuse costau cam 5 lei un bax cu 10 pliculețe, deci fiecare pliculeț costa 50 de bani. Am luat și eu și ceea ce rezulta la preparat era ceva bun, dar nu un cappuccino așa cum se face la mama lui în Italia cu spumă de lapte. N-aș fi scris despre acest subiect dacă la o cafenea pe Dorobanți, chiar acolo unde a fost cofetăria de peste drum de Cibernetică nu m-aș fi făcut de râs invitând un străin să-i ofer un cappuccino, căci el și-a dorit așa ceva. Era făcut din pliculeț cu un pic de frișcă din tub, chestie care în opinia mea nu avea cum să coste mai mult de 1 leu, dar costul per ceașcă era undeva la 22 lei. Să ceri de 22 de ori prețul unui produs este deja nesimțire. Așa scârbă mi-a produs acea cafenea încât a doua zi am repetat singur figura. Femeia care mi-a servit cafeaua a zis că e făcută la aparat cu spumă de lapte. Am luat ceașca și am mers la cel care prepara și l-am rugat să facă în fața mea un cappuccino la aparat. Nu-i mergea aparatul și nici lapte să prepare spuma nu avea. I-am dat mizeria făcută de el ca improvizație, mi-a dat banii și l-am porcăit, iar pe femeie am făcut-o hoață și mincinoasă și nepricepută. M-am răcorit, păcălit fiind o dată și eu.

(16 septembrie 2016)

Un cappuccino la APERTO

Cam de o lună s-a deschis în Mall Vitan un restaurant cu specific italienesc, unde se bea un

cappuccino bine făcut, bine servit și din belșug făcut pentru că:

- se simte cafeaua de calitate;

- spuma este de lapte;

- proporțiile sunt italienești;

- are densitatea care trebuie;

- este servit cu eleganță.

Impresionează acolo și faptul că au totul al lor, cu brandul APERTO, adică farfurioara, ceașca pachețelele cu zahăr, totul este APERTO. Dimensiunea este optimă pentru cească mai ales că produsul are o concentrație suficient de mare. Ei au un aparat cu care fac cappuccino și se aude și când este râșnită cafeaua și când este făcută spuma. În pluc cel care aduce cafeaua are o anumită eleganță ca impune respect și o altă abordare a băutului acelei cafea, astfel încât să nu fie nici pe fugă, dar nici dăscălită în neștire. Pe masă se află și zahăr de două tipuri dar și îndulcitor cu brandul restaurantului tipărit pe pliculețe. Voi repeta experiența ori de câte ori va fi posibil.

(15 septembrie 2017)

Cafeaua de pe Champs-Élysées

Când am fost prima dată la Paris am avut plăcerea să beau o cafea pe Champs-Élysées, stând cu fața spre trecători. Era o ceașcă mică-mică cu pereții groși și cu un deget de cafea. Era puțină cafea, dar o cafea foarte bună. Nu spun cât am dat pe ea, dar am plătit că stăteam afară, că stăteam pe scaun, că stăteam în așa fel încât să privesc trecătorii.

N-am să uit niciodată nici spectacolul, nici cât de bună a foat cafeaua aceea.

Eram cu un student și am zăbovit mult timp cu acea cafea în față, minunându-ne amândoi ce înseamnă și cafeaua dar și locul unde o bei.

(15 septembrie 2017)

Cafeaua de acasă

Oricare dintre noi dispunem de:

- o cafea foarte bună;

- apă cât cuprinde ori de la robinet, ori apă plată;

- zahăr sau îndulcitor;

- caserole cu lapre pentru cafea;

- ceașcă pe gustul nostru;

- farurioară pentru cerațcă;

- linguriță pentru cafea;

- rețete de cafea de pe Internet;

- dorința și experiența de a face o cafea bună.

Totuși, fiecare simțim nevoia să mergem să bem o cafea undeva la o terasă, să socializăm. Acest lucru nu-l înțeleg acei comercianți care prin orice mijloace caută să-și înșele clienții servindu-le un fel de spălătură de vase în loc de cafea. Cei care-și fac treaba bine, vor mai fi vizitați. Ceilalți vor fi evitați și din vorbă-n vărbă vor falimenta că nimeni nu le va mai călca pragul. Despre un incident de la o cafenea de la Mall Vitan am spus cred la cel puțin 50 de inși, care sunt sigur că m-au crezut din moment ce le-am indicat o altă cafenea vecină cu cei care m-au fraierit.

Cafeaua de acasă este bună. Cafeaua de acasă este foarte bună. Cafeaua de acasă este excepțională, dar nu este cum este cafeaua băută la o terasă, când vezi oameni care fac și ei același lucru, când o vorbești, când schimbi atmosfera. E altceva, dar cu o condiție: să fie o cafea cel puțin tot atât de bună cum este cea făcută acasă la ibric, pe foc mic, exact cum scrie la carte.

(15 septembrie 2016)

Despre cafenele și cafeaua lor

Bucureștiul ca și alte nenumărate localități sunt bântuite de cafenele pentru că acest produs:

- nu necesită prea multă știință la preparare;

- produsul nu se alterează;

- aduce profit la greu pentru cine este interesat să fure;

- elementele calitative sunt greu de decelat;

- corelația calitate / preț trece pe planul al II-lea la o țigară.

Nu m-aș fi apucat de acest blog dacă din 20 cafele în București, dar mai ales în țară 15 sunt sub orice critică. Eu nu beau cafea de la automate, deși la mare la hotelul Vulturul din  Saturn am trăit o experiență tristă.

Voi discuta despre locurile unde am băut cafea, voi oferi și punctaje și voi motiva fiecare abordare, căci este rezonabil să fiu cât mai clar posibil.

Voi fi direct și necruțător cu toți cei care se cred că sunt mari vânzători de cafele făcute de ei, dar în realitate sunt numai niște escroci enorociți care vor să facă bani nimic, bani pe care să-i învîrtească cu lopata cât ai bate din palme.

Este un anumit nivel de exigență de care trebuie să ținem seama noi în calitate de consumatori, căci altfel, vom fi tratați de proști și noi rămânem cu banul dat, iar comercianții hoți rămân cu profitul. Trebuie să-i cunoaștem pe adevărații specialiști  în prepararea cafelei, numiți barista și de la ei să ne be, cafeaua în orice moment avem dorința de a ne simți bine.

(15 septembrie 2017)